Începe călătoria în lumea fascinantă a vinurilor chiar acum!
Fie că preferi un vin roșu intens, un alb răcoritor sau un rosé elegant, pe rafturile magazinelor Selgros vei găsi peste 1000 de etichete de vinuri care îți vor aduce rafinament și savoare în pahare.
Descoperă varietatea din sortimentul nostru de vinuri, lasă-te inspirat și bucură-te de oferte!
Ofertele din această pagină sunt valabile în perioada 01.10 - 31.10.2024, în toate magazinele Selgros, în limita stocului disponibil. Prețurile sunt exprimate în lei și includ TVA.
Descoperă și sortimentul de vinuri românești pentru care nu plătești garanție SGR:
Începe aici călătoria în lumea fascinantă a tainelor vinurilor!
Află cum se păstrează vinul, cum acesta pune în valoare preparatele culinare, cât de importantă este analiza senzorială în procesul de degustare și cum cupajul oferă vinului o cu totul altă personalitate.
Fiecare sticlă de vin are o poveste de spus și fiecare degustare are secretele sale. Descoperă informații valoroase și trucuri din universul vinurilor, împărtășite cu pasiune de celebrul somelier Sergiu Nedelea!
Roșu, alb sau rosé
Roșu, alb sau rosé
Roșu, alb sau rosé
Pentru mulți, băutura făcută din struguri fermentați este nelipsită la alcătuirea unei mese delicioase. Numeroasele soiuri de vin se deosebesc între ele prin gust – care rezultă din soiul de struguri, originea, condițiile de cultivare și anul de producție. Diferențele sunt uneori de nuanță, alteori pot fi foarte mari.
Calitatea vinului este determinat semnificativ de terroir – interacțiunea dintre un sistem complex de factori de mediu printre care clima, solul și locația.
Sunt o multitudine de arome care alcătuiesc un vin. Vinul roșu se caracterizează mai ales prin arome de fructe de pădure, dar există nuanțe de ciocolată, de fructe roșii sau negre, condimente precum vanilia sau chiar note ierboase. În vinul alb, aciditatea joacă, de asemenea, un rol important în profilul gustativ. Aici vei regăsi deseori aromele unor fructe mai exotice precum banana, pepenele galben sau ananasul, dar și arome de nuci și nuanțe florale.
Vinul spumant și șampania
Vinul spumant și șampania
Vinul spumant și șampania
Băuturile spumante sunt deosebit de populare la ocazii festive.
Producerea unui vin spumant de calitate depinde de nenumărați factori: regiune, sol, soiul viță-de-vie, climă, condiții meteorologice anuale, momentul și modul în care sunt recoltați strugurii și experiența producătorului. Vinul spumant poate avea diferite niveluri de calitate.
Frizzante și popularul Prosecco italian se numără și ele printre vinurile spumante. Acestea sunt vinuri tinere, proaspete.
Termenul de „șampanie“ este folosit uneori impropriu. La fel cum nu tot ceea ce strălucește este aur, nici toate vinurile spumante nu sunt șampanie. Originea și producția șampaniei au fost precis definite încă de la inventarea sa în secolul al XVII-lea. Ea este în mod exclusiv acea băutură produsă în regiunea Champagne din Franța și care respectă în totalitate regulile stricte de producție stabilite prin denumirea de origine controlată. Este considerată simbolul luxului și este rezervată pentru momente speciale care marchează trecerea de la vechi la nou sau momentele de sărbătoare și bucurie.
Alte tipuri de vin și alternative
Alte tipuri de vin și alternative
Alte tipuri de vin și alternative
Cuvée (sau cupajul) este o compoziție deosebită, obținută din diferite soiuri de struguri (două sau mai multe). Poate avea mai multe sensuri diferite: cantitatea de vin care se pregătește la un moment dat într-un rezervor (cantitatea de struguri produsă de o vie și puși în cuve, toți o dată, pentru fermentare) sau calitatea vinului (sucul de prima presare blândă a strugurilor și care are cea mai înaltă calitate, fiind vorba de doar puțin peste 50% din volumul inițial al lotului)
Termenul „cuvée prestige“ indică un vin ca o adevărată operă de artă. Nu este doar calitatea excelentă a băuturii, ci și un design exclusivist al ambalajului, etichetele descriind artiști celebri, iar dimensiunea foarte mică a lotului indică exclusivitatea brandului.
Vinurile ecologice (bio, vegane) devin și ele tot mai populare. Sunt obținute din strugurii recoltați din podgorii crescute fără tratamente cu ierbicide, pesticide și alte produse chimice. Pentru clarificarea și stabilizarea vinului bio se folosesc produse vegetale și „bentonita” (argilă minerală) ca alternativă la produsele de origine animală (precum proteinele din lapte, ouă etc.). De la selecția echipamentelor și a materiei prime până la folosirea drojdiilor indigene ale strugurilor sau reciclarea deșeurilor, se respectă legislația produselor ecologice. Vinurile bio sunt marcate corespunzător prin simbolul european al frunzei verzi ECO.
Băuturile pe bază de vin sunt amestecuri de vin și alte substanțe pentru diluare sau aromatizare. Acestea includ sangría spaniolă, spritz-ul etc.
O nouă tendință: vinuri fără alcool. După producere, alcoolul este îndepărtat din vin prin distilare în vid. Rezultatul: un vin aromat gustos, cu un conținut de alcool de cel mult 0,5% vol. în conformitate cu legislația alimentară europeană. (Vinul are de obicei între 8,5% vol. și 15% vol.)
Lasă-te inspirat și încearcă rețetele din blogul nostru, în care vinul face diferența:
Feta Saganaki în sos de roșii
Încearcă rețeta savuroasă de feta saganaki! Această rețetă de brânză în stil grecesc e ușor de gătit și plină de arome proaspete. Gata în câteva minute și super-delicioasă, această rețetă de feta saganaki în sos de roșii îți pune Grecia în farfurie!
Stridii cu sos de vin
Pentru a scoate stridiile din cochilie vei avea nevoie de un prosop de bucătărie și de un cuțit pentru stridii sau unul cu lamă scurtă, groasă și mâner solid.
Ratatouille rețeta originală
Există mai multe variante care pot primi titlul de: „Ratatouille rețeta originală”, diferențele ivindu-se în funcție de regiunile de unde provin.
Friptură de rață la cuptor cu vin
Vezi aici cum să faci ușor o reteta de friptură de rață crocantă la exterior și suculentă la interior.
Caracatiță la tigaie cu vin
Savurează tentacule de caracatiță delicioase și fragede, pregătite la tigaie, cu puțin vin.
Pulpe de rață la cuptor cu vin
Această rețetă, deși nu este una foarte complicată, are nevoie de un timp mai lung de preparare.
Antricot de vită spaniol cu vin roșu
Află cum poți pregăti rețeta de antricot spaniol de vită cu vin roșu și uimește-i pe cei dragi cu un preparat deosebit.
Supa cremă de ciuperci
Supa cremă de ciuperci
Tocăniță Ratatouille
Ca să fie o tocăniță Ratatouille, preparatul trebuie să îndeplinească două condiții: să conțină vinete, iar în mâncare să nu fie necesar niciun strop de apă.
Antricot spaniol de vită cu vin roșu, ciuperci și ciocolată
Află cum poți pregăti ușor delicioasa rețetă de antricot spaniol de vită cu vin roșu.
Caracatiță întreagă la tigaie
O rețetă de caracatiță la tigaie este destul de simplu și rapid de realizat și se potrivește cu un vin complex.
Varză călită alsaciană cu cârnați la cuptor
Această rețetă este una tipic germană, unde varza murată este la loc de cinste în bucătărie. Ai nevoie de un vin alb sec bun și de o oră, pentru preparare.
Pentru o experiență delicioasă, fă combinația potrivită de vin și brânzeturi. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să găsești ușor asociațiile potrivite:
Asociază inspirat vinurile cu brânzeturi! Iată câteva idei care să te ghideze:
Vinuri ușoare cu brânzeturi delicate: brânzeturile moi precum Brie sau Mozzarella se potrivesc bine cu vinuri ușoare și acidulate precum Sauvignon Blanc sau Chardonnay. Evitați asocierea cu un vin puternic.
Vinuri robuste cu brânzeturi tari: brânzeturile puternice și aromate, cum ar fi Gorgonzola (sau alte brânzeturi cu mucegai albastru) sau Cheddar maturat, au nevoie de vinuri bogate, robuste, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Malbec sau Porto.
Brânzeturi cremoase cu vinuri acide: brânzeturile bogate, cremoase, precum Camembert sau Triple Cream, se potrivesc minunat cu vinuri albe acide precum Chablis sau Champagne, deoarece aciditatea „taie“ grăsimea și echilibrează palatul.
Brânzeturi tari cu vinuri cu mult tanin: brânzeturile învechite, mai uscate precum ar fi Gouda sau Parmezanul fac o pereche reușită cu taninurile din vinurile roșii corpolente, precum Cabernet Sauvignon sau Syrah.
Vinuri dulci cu brânzeturi sărate: vinurile dulci precum Sauternes, Porto sau Riesling se potrivesc perfect cu brânzeturi sărate precum Gorgonzola, Roquefort sau Feta. Dulceața echilibrează salinitatea, într-o combinație armonioasă.
Ia în considerare salinitatea brânzei:
Brânza cu mucegai albastru și vinul Porto este o combinație clasică, deoarece salinitatea brânzei contrastează cu dulceața vinului. Un principiu similar poate fi aplicat cu vinuri dulci precum Moscato sau Riesling asociate cu brânzeturi sărate precum Feta sau Pecorino.
Ce crește împreună, merge împreună. Un sfat clasic este să asociezi vinuri și brânzeturi din aceeași regiune, deoarece acestea au adesea arome complementare, datorită unor climate și tradiții similare:
Brânză Brie cu șampanie (Franța)
Parmigiano-Reggiano cu un Chianti (Italia)
Manchego cu Tempranillo (Spania)
Brânzeturi tinere cu vinuri proaspete și tinere: brânzeturile proaspete precum Ricotta, Brânza de capră sau Feta se potrivesc bine cu vinuri tinere și vibrante precum Pinot Grigio sau Rosé.
Brânzeturi învechite cu vinuri învechite: brânzeturile tari, învechite, precum Comté, Pecorino sau Cheddarul maturat, merg bine cu vinuri mature și complexe precum Barolo sau Bordeaux, unde atât vinul, cât și brânza au dezvoltat arome profunde, stratificate.
Șampania sau alte vinuri spumante, precum Prosecco sau Cava, sunt versatile, deoarece aciditatea și bulele lor curăță vălul palatin. Se potrivesc deosebit de bine cu brânzeturi moi precum Brie, Camembert și chiar Parmezan.
Asociează brânzeturile cu arome distincte, puternice, semi-maturate, precum brânza de capră, Gruyere sau Époisses, cu vinuri pământoase precum un Pinot Noir sau un Sauvignon Blanc. Notele de pământ atât din vin, cât și din brânză se vor completa reciproc.
Vinurile roșii fructate precum Zinfandel sau Beaujolais se potrivesc bine cu brânzeturi cu nuci precum Gruyère, Swiss sau Asiago. Fructul echilibrează aromele de nuci, ușor dulci ale brânzei.
Deși există linii directoare generale, gustul personal joacă un rol important în combinațiile de vin și brânză. Nu ezita să experimentezi combinații neconvenționale, pentru a găsi ceea ce funcționează pentru tine. S-ar putea să descoperi că îți place o pereche care încalcă regulile tradiționale!
Atât vinul, cât și brânza sunt servite cel mai bine la temperaturile lor ideale.
Vinurile roșii trebuie să fie ușor sub temperatura camerei (în jur de 15-18°C).
Vinurile albe trebuie să fie răcite (aproximativ 7-10°C).
Brânza se servește cel mai bine la temperatura camerei pentru cea mai deplină aromă, așa că trebuie să o scoți din frigider cu aproximativ o oră înainte de servire.
Ținând cont de aceste sfaturi, poți crea asocieri care ridică atât vinul, cât și brânza, făcând experiența de degustare și mai plăcută.
Vin alb vara, vin roșu iarna?
Vin alb vara, vin roșu iarna?
Vin alb vara, vin roșu iarna?
Vinul alb este foarte popular vara datorită temperaturii scăzute de servire (9°–12°C) și caracterului său plin de viață, adesea fructat, alăturându-se unor mâncăruri mai ușoare precum salata, legumele, fructele sau peștele. Vinul roșu, în schimb, își desfășoară aromele la temperaturi de peste 15°C. Notele sale de fructe de pădure se potrivesc perfect cu mâncărurile și condimentele de iarnă. Dar acestea sunt doar tendințe, vinul roșu are un gust la fel de bun vara, ca și vinul alb iarna. Totul depinde de preferințele personale.
Vinurile albe și roșii creează o senzație gustativă diferită. Vinul alb este mai degrabă proaspăt, în timp ce vinurile roșii sunt catifelate și corpolente. Deoarece vinul roșu are o concentrație mare de fenoli, taninuri și arome din coaja strugurilor, are un potențial de învechire mai mare și își dezvoltă aroma prin maturare.
Clase de calitate a vinurilor
Clase de calitate a vinurilor
Clase de calitate a vinurilor
Diversitatea calitativă a vinurilor e determinată de compoziția lor complexă, multitudinea de soiuri de viță-de-vie, dar și caracteristicile procesului de vinificare sau indicația geografică de origine.
Vin de masă: Cerințele de calitate pentru vinul de masă sunt scăzute și variază de la țară la țară. Conținutul de alcool al vinului de masă este minim 8,5% vol.
Vin de calitate: Pe lângă aspect și miros, vinul este testat oficial. Se analizează îndeaproape profilul gustativ tipic al regiunii unde sunt cultivați strugurii cu însușiri tehnologice superioare. Conținutul minim de alcool și cantitatea maximă de zahăr adăugat pentru creșterea conținutului de alcool sunt impuse prin lege.
Vinuri de calitate superioară (Vs): au minim 9,5%–12% vol, strugurii pot proveni dintr-o singură regiune de creștere. Pe etichetă se menționează zona geografică de producere, eventual și denumirea soiului sau a sortimentului.
La rândul lor vinurile de calitate se împart în mai multe categorii, cerințele care tebuie respectate fiind tot mai ridicate o dată cu creșterea treptei de calitate.
Vinuri de calitate superioară cu denumire de origine controlată (D.O.C): au minim 11% vol, denumirea de origine e constată prin tradiție și trebuie să fie aprobată prin ordin de Ministerul Agriculturii și Alimentației, iar vinificarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea se face în același areal. Dintre aceste vinuri, se distinge cea mai înaltă categorie de calitate: vinuri cu denumire de origine controlată și trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).
Eticheta de pe fața sticlei e decorativă și va atrage mereu atenția, dar informațiile despre calitate vei găsi totdeauna pe eticheta de pe spate. Ele sunt impuse de legislațiile naționale, de Protecția Consumatorului și de UE.
Decanter sau carafă?
Decanter sau carafă?
Decanter sau carafă?
Decanterul este un vas special de sticlă, cu formă specifică: o bază lată și un gât lung, pentru a turna ușor vinul. Este recomandată folosirea lui pentru vinurile roșii cu taninuri puternice. Are două roluri:
- de a permite aerisirea, oxigenarea vinului învechit la sticlă, pentru a-și elibera aromele subtile.
- de a curăța vinul de eventualele sedimente și a separa depunerile.
O sticlă de 750 ml de vin va umple decanterul exact până la cel mai larg diametru al său, indiferent de forma pe care o are.
Carafa este un recipient cilindric cu gât scurt, folosită de obicei pentru vinuri albe, rosé (deci mai puțin intense). Se utilizează și pentru servirea altor băuturi (apă, sucuri, non-alcoolice sau alte băuturi alcoolice), spre deosebire de decanter, care e folosit doar pentru vin. De obicei, carafa nu are dop și se umple la capacitatea ei maximă.
Decantarea și carafarea sunt o chestiune de practică și experiență. Gustul fiecăruia decide dacă este necesară o decantare sau dacă turnarea în pahar este suficientă pentru a ajuta vinul să se dezvolte la întregul său potențial.
Paharele de vin
Paharele de vin
Paharele de vin
Pe lângă prezentarea vizuală, alegerea paharului potrivit este crucială pentru dezvoltarea aromelor și directionarea percepției lor. Regula generală este: intensitatea aromei vinului determină dimensiunea și forma paharului.
Vinurile roșii sunt mai aromate decât cele albe și au nevoie de mai mult spațiu pentru a respira. Sunt servite în pahare largi, o deschidere mare.
Vinurile albe necesită o suprafață mai mică pentru a respira și se servesc în pahare mai mici. Cele tari precum Chardonnay sau Pinot Gris pot fi savurate în pahare largi care se îngustează spre vârf. Vinurile albe ușoare și aromate, Riesling sau Gewürztraminer își etalează perfect aromele într-un pahar concav.
Paharele de vin se țin de picior pentru a nu transfera căldura mâinii spre vin. Te vei bucura așa și de un sunet mai plăcut la ciocnirea paharelor!